În seara când îngerii au făcut prăjituri am îngenunchiat înaintea cerului privind neclintită parfumul norilor roşiatici.
Tulburată fiind nu de frumusețea lor, ci de propriile-mi trăiri.
A fost momentul în care mireasma prăjiturilor mi-a deschis inima și clipa în care sufletul a strigat spre mine cu-atâta putere și furie: ”Până când? Până când vei crede că timpul este nemilos? Până când mă vei ignora și mă vei ține în exil? Curând îmi voi crea aripi din ceara lacrimilor tale și voi zbura de pe treptele labirintului, dar nu voi face greșeala lui Icar, ci voi zbura direct în soare pentru ca acesta să topească toate durerile, să nu mi existe nimic. Eliberează-mă ca să te eliberez de mine…”
Glasul sufletului m-a trezit din umbre făcându-mă să realizez că m-am încătușat în propriile-mi frici, alungându-mi ființa spre cele mai sinistre piedici. Mi-am dat seama în acel moment unic că cerul nu m-a părăsit niciodată, întinzându-și mereu brațele prin razele de soare pentru a-mi arăta drumul spre lumină, iar îngerii au copt adesea bunătățuri pentru a mă scoate din ascunzătoare. Doar eu am refuzat să aud, să văd și să vorbesc. Maimuțele Mizaru, Kikazaru și Iwazaru ignoră răutatea, dar eu am ignorat divinitatea din jurul meu…
În acel moment mi-am promis să mă iert. Mi-am promis să nu mai zac, să nu mă mai tem de viitor, să nu mai cad pradă trecutului, să m-arunc în brațele a ceea ce este și ceea ce sunt. Mi-am descătușat sufletul fără să-mi fie teamă că va zbura spre soare și am zâmbit când a făcut-o. M-am gândit atunci că a fost supus prea multor nedreptăți meritând sfârșitul pe care și l-a dorit. Am rămas goală… dar în secunda următoare sufletul s-a întors zâmbind la mine. Avea în mână un întreg platou cu prăjituri.
– Te rog, i-am spus, ajută-mă să-mi amintesc că ești întotdeauna alături de mine. Îți mulțumesc că-mi porți atâta grijă chiar și-atunci când uit să mă iubesc așa cum mă iubești tu.
– Ce mai aștepți? Sunt delicioase! – a zâmbit umplându-și gura cu prăjituri pufoase.
De-atunci, de fiecare dată când îngerii fac prăjituri, sufletul meu zboară spre ceruri aducând pufoșenii aromate.
