Caut în tine cuvântul iar din cuvânt să mă nasc din nou pe Pământ.
să-mi cânte inima din piept iar zâmbetul tău să-mi fie veșmânt.
Caut privirea neatinsă de frică și glasul din vene ce stinge tristețea
să-mi spună un corb, un duh ori un șarpe cât de măreață e frumusețea.
Dar mie îmi cântă și îngeri și demoni canoane confuze, antagonisme…
Ori cum să mă sprijin când antiteza provoacă în șir doar cataclisme?
Caut în tine grăirea ce poate să mă smulgă dintr-o moarte precoce.
Ori poate caut curajul de a ucide tot ceea ce a început să mă sufoce.
De fapt… nu mai caut nimic… e tardiv să mai sper, să visez…
Mă ascund în suflet acum. La revedere! eu plec să dansez…
O clipă! mai stau puțin să îți spun că dansul e doar un praf de scrum…
Cenușă de cuvinte și de contraste… cuvinte goale și alegeri proaste…